Ce este Linux? Ce înseamnă distribuţie de Linux?

Linux este un sistem de operare de tip Unix care a fost iniţial creat de către Linus Torvalds, care mai apoi a fost ajutat de programatori din toată lumea. Linux denumeşte numai kernel-ul, existenţa sistemului de operare nu ar fi posibilă fără uneltele de bază care provin de la proiectul GNU, de unde şi numele complet şi corect GNU Linux (din comoditate deseori se foloseşte doar cuvântul Linux când se face o referinţă la sistemul de operare).
Sistemul este compus din kernel ("inima" sistemului de operare, care gestionează memoria, fişierele, procesele, dispozitivele periferice ş.a.m.d.), programe utilitare şi aplicaţii. O distribuţie de Linux oferă toate aceste componente alături de un installer, documentaţii şi alte facilităţi pentru a înlesni instalarea şi configurarea.

Cât costă Linux-ul? Are licenţă? Este shareware, îi expiră licenţa?

Linux este un sistem de operare dezvoltat sub licenţa GNU (GNU Public License), care prevede că poate fi disponibil gratuit şi că sursele sunt, de asemenea, disponibile în condiţiile prevăzute de licenţă.
Licenţa GNU mai prevede că această situaţie nu se poate schimba, cu alte cuvinte Linux-ul este şi va rămâne liber, la dispoziţia oricui vrea să îl folosească.
Trebuie menţionat că există firme care produc distribuţii de Linux şi le oferă contra cost. Preţul nu este însă preţul software-ului, ci al altor servicii adiţionale, cum ar fi manualele tipărite sau suportul. Majoritatea distribuţiilor de Linux se pot descărca fără taxe de pe Internet.
Există şi aplicaţii comerciale (de exemplu, Oracle pentru Linux trebuie cumpărat, la fel ca şi Oracle pentru Windows), dar sistemul de operare plus programele de bază sunt gratuite.
Dacă vă gândiţi că "în lumea asta, totul costă", aveţi dreptate. Există costuri, acestea provenind din efortul iniţial de învăţare şi adaptare, pe care-l puteţi însă privi ca pe o investiţie în viitorul dumneavoastră.

Este greu de instalat / operat în mediul Linux? Trebuie să am cunoştinţe avansate pentru a-l putea folosi?

Instalarea sistemului nu este o operaţiune dificilă, putând fi făcută chiar şi de către un utilizator cu cunoştinţe minimale în calculatoare. Toate distribuţiile moderne de Linux dispun de un installer în mod grafic, intuitiv şi uşor de folosit.
Trebuie doar sa fiţi înarmaţi cu răbdare şi bunăvoinţă pentru a reuşi să faceţi primii paşi în această lume nouă.
Operarea în acest mediu necesită un efort iniţial, totul bazându-se pe logică şi documentare consistentă, nu pe automatisme simpliste ca în cazul altor sisteme de operare. Există utilizatori care au debutat în lumea calculatoarelor direct pe sisteme de tip Linux, acomodarea pentru ei a fost foarte uşoară pentru că nu au avut de-a face cu idei preconcepute.
O dată trecut de pragul psihologic al schimbării mediului de lucru, veşi reuşi să învăţaţi să gîndiţi ca un utilizator Linux, iar acesta va deveni sistemul dumneavoastră de operare preferat.

Care sunt cerinţele de sistem minime?

Cerinţele minime de sistem variază pentru interfaţa text. Un minimum ar fi procesor i386/4 MB Ram/1,4 MB spaţiu (hard disc sau floppy), pentru un sistem cu interfaţă grafică modernă se recomandă minim un procesor la 200 Mhz/64 MB Ram/300 MB spaţiu liber pe hard disc.
Este posibilă obţinerea unui sistem cu interfaţă grafică pe sisteme foarte slabe (ex.: 386/8 Mb Ram) folosind distribuţii speciale.
Linux-ul rulează pe multe platforme hardware, începând bineînţeles cu cele compatibile IBM PC/Intel x86/AMD, dar şi pe Digital Alpha, Motorola 680x0, Power PC, MIPS 32/64 biţi, SGI, SUN Sparc şi lista ar putea continua.

Ce hardware este suportat sub Linux? De unde îmi iau drivere?

Foarte multe componente sunt suportate sub Linux, o listă a acestora găsiţi la http://hardware.redhat.com/hcl/.
Mare parte din drivere sunt incluse în kernel (inima sistemului de operare), unele provin din proiecte separate, şi uneori producătorul oferă drivere de Linux pentru echipamentul vândut. Oricum ar fi, în 90% din cazuri driverele sunt instalate automat o dată cu sistemul, ceea ce înseamnă că la prima pornire sistemul dumneavoastră va fi funcăional ăi nu va trebui să vă faceţi griji că nu aveţi un anumit driver.
Este posibil ca unele componente produse de ilustre firme necunoscute să nu fie oficial suportate, dar să lucreze foarte bine cu drivere pentru componentele compatibile cunoscute. În general, astfel de producători de hardware folosesc un chipset cunoscut (pentru care sunt drivere) asamblat pe mai multe plăci.
Dispozitivele pentru care nu există drivere de Linux sunt de cele mai multe ori de calitate îndoielnică, aşa că nu ar trebui să vă ingrijoraţi prea tare.

Vreau mai întâi să văd, fără să instalez. Se poate?

Da, în acest caz trebuie să folosiţi o distribuţie de tip Live CD, ca de exemplu: Knoppix, Kanotix, Nimblex (o distribuţie românească) sau Slax.
Acestea sunt distribuţii total funcţionale, bootează de pe CD şi folosesc o parte din memoria RAM ca disc virtual, fără a avea nevoie să folosească partiţii libere sau să scrie pe hard disc. La bootare, îşi autoconfigurează toate componentele şi puteţi testa cu ajutorul lor un sistem Linux fără nici un risc.
Dacă doriţi, puteţi apoi instala pe disc aceeaşi distribuţie sau alta, la alegere.

Merg Linux şi Windows împreună pe acelaşi computer?

Sigur, Linux poate coexista pe acelaşi hard disc/sistem cu alte sisteme de operare, implicit toată gama Windows.
La instalare, orice distribuţie îşi configurează un bootloader (ex.: Lilo, Grub) care va permite alegerea la bootare a sistemului de operare în care doriţi să lucraţi.
Tot ceea ce lucraţi în mediul Linux poate fi salvat şi văzut mai apoi din Windows şi invers.

Pot lucra în reţea cu alte calculatoare?

Evident. Acesta este de fapt unul dintre punctele cele mai puternice ale Linux-ului, care a fost proiectat pentru a lucra în reţea.
O staţie Linux se integrează transparent în reţele cu sisteme de operare Microsoft, Novell sau Macintosh. Asta înseamnă că veţi putea lucra împreună cu colegii dumneavoastră (sau vă puteţi juca în reţea) liniştit.

Păi şi la ce mă ajută? De ce l-aş instala, nu am deja un sistem de operare? Cine-l mai foloseşte?

Iată câteva motive dintr-un lung şir: economisiţi bani pentru că beneficiaţi gratuit de software superior celui comercial, beneficiaţi gratuit de cele mai noi şi mai diverse programe şi de munca deschisă a mii de programatori, sunteţi în perfectă legalitate, folosiţi hardware-ul la adevărata lui valoare (puteţi să refolosiţi hardware vechi, nefiind nevoit să investiţi atât de mult în upgrade-uri), învăţaţi să gándiţi şi vă dezvoltaţi aptitudinile de IT, vă putei integra într-o comunitate de profesionişti, aveţi asigurată securitatea reală a datelor, aveţi la dispoziţie sursele programelor pe care le puteţi modifica după nevoile dumneavoastră, dacă este cazul.
Pe scurt, aveţi libertate şi puteţi înţelege ce înseamnă cu adevărat să folosiţi un computer. Veţi fi surprins cât de limitat este sistemul Windows în momentul în care veţi trece pe Linux.

De unde pot lua o distribuţie de Linux?

Distribuţiile Linux le puteţi descărca de pe Internet de la producătorii oficiali sau de pe site-uri oglindă (mirror) ale acestora, le puteţi copia de la un prieten, le puteţi cumpăra împreună cu un pachet original de la producător sau le puteţi achizitiona de la diferiţi distribuitori neoficiali.

Mă ajută cineva dacă am probleme? Primesc suport?

Puteţi avea răspuns la unele întrebări direct de la redactorii revistelor de specialitate, însă recomandat este să vă înscrieţi pe liste/forumuri specializate de discuţie.
Utilizatorii mai avansaţi se pot alătura RLUG (Grupul Utilizatorilor de Linux din România), o comunitate de peste o mie de persoane, care colaborează dezinteresat prin intermediul mai multor liste de discuţii la rezolvarea problemelor celor care folosesc Linux.

Pot folosi o interfaţă grafică (GUI) exact ca în Windows sau totul este bazat numai pe comenzi?

Sigur că da! Mitul că Linux este Unix şi că în Unix se lucrează doar cu comenzi a apus de mult. Există două desktop-uri principale folosite de majoritatea utilizatorilor Linux, acestea sunt Gnome şi KDE. Da, pe cât de bine arată, pe atât de natural se şi mişcă!
Pe lângă acestea, mai puteţi alege între o multitudine de window-managere, în funcţie de necesităţile, resursele şi preferinţele dumneavoastră.

Am o suită Office la dispoziţie?

Da, chiar mai multe şi mai competitive în raport cu Microsoft Office sau WordPerfect Office. Cel mai dezvoltat pachet se numeşte Open Office. Pe lângă aceasta se adaugă KOffice, precum şi unelte speciale: GNUmeric pentru calcul tabelar, AbiWord pentru procesare de texte, Xpdf pentru vizualizarea fişierelor tip pdf, Dia pentru desenarea diagramelor, Impress pentru prezentări.
Aceste suite pot opera cu fişierele produse de alte programe de acest tip, au interfeţe standard, se utilizează similar cu programele omoloage de pe alte platforme software.
Ah, şi dacă mai trebuia să menţionăm, sunt gratuite şi vin împreună cu sistemul de operare!

Pot să mă conectez la Internet de acasă?

Absolut, conectarea la Internet nu este nici o problemă, fie că utilizaţi un modem pentru dial-up, fie o placă de reţea conectată la un modem CATV.
Vă puteţi chiar seta o mică reţea şi folosi calculatorul pe post de server, oferind acces la Internet mamei, copilului, vecinului sau oricui se conectează în reţeaua locală.
Pentru navigare, aveţi la dispoziţie diverse browsere: Netscape, Mozilla, Konqueror, Opera, toate având posibilitatea de a folosi plugin de java sau de flash. Pentru chat, după o zi - două de Xchat, nu o să vă mai uitaţi înapoi la mIrc. Pentru e-mail, cel mai avansat program este Evolution, care înglobează facilităţi de groupware şi este asemănător cu Outlook. Pentru instant messaging, există gaim (mai nou, pidgin) care suportă simultan mai multe protocoale (aim, icq, msn, yahoo etc.) sau kopete, integrat în interfaţa grafică KDE.

Pot asculta muzică? Pot să văd filme? Pot edita imagini?

O experienţă multimedia bogată este asigurată sub acest sistem de operare; puteţi asculta muzică folosind diferite playere (cum ar fi XMMS - asemănător cu WinAmp, Amarok ori Audacious) puteţi vedea filme folosind Mplayer (un player ce conţine codecuri pentru mai toate formatele multimedia existente), Xine, Kaffeine, VLC, Real Player sau Totem .
Un avantaj este acela că puteţi vedea filme şi pe computere mai slabe pe care în mod normal în Windows MediaPlayer sunetul şi imaginea se desincronizează.
Există unelte speciale pentru editare audio şi video, captură în timp real de imagini s.a.m.d. De asemenea, numeroase programe de grafică, unul dintre acestea fiind The Gimp, echivalentul lui Adobe Photoshop de pe Windows/Mac OS.

Pot să rulez jocurile mele preferate?

Jocurile, ca orice altă aplicaţie scrisă special pentru Windows, nu rulează direct pe Linux datorită diferenţelor fundamentale de arhitectură ale sistemului de operare, însă multe dintre jocurile de Windows au şi un add-on oferit gratuit de producător cu ajutorul cărora pot fi rulate din Linux. Există, bineînteles, şi versiuni ale jocurilor scrise pentru ambele sisteme de operare sau jocuri scrise numai pentru Linux.
Puteţi vedea o listă cu jocuri suportate nativ pe Linux la www.linuxgames.com.
Pentru jocurile care nu au suport oficial puteţi folosi Wine, ce vă permite să le rulaţi direct de pe Linux: www.transgaming.com.
De asemeni se poate folosi Cedega.

Îmi pot folosi imprimanta?

Majoritatea imprimantelor sunt suportate. O listă cu ele puteţi găsi aici: www.linuxprinting.org. În toate distribuţiile moderne există unelte grafice intuitive pentru a vă ajuta în setarea imprimantei.
Imprimanta se poate partaja cu alţi utilizatori din reţea, indiferent de sistemul de operare pe care aceştia îl folosesc.
Pentru imprimare în volum mare este chiar recomandat Linux ca print-server (având avantajul de a păstra informaţii generale şi informaţii per user despre utilizarea imprimantei şi de a putea comunica cu orice sistem de operare).

Pot inscripţiona CD-uri sau DVD-uri?

Orice CD-R/CD-RW/DVD-R/DVD-RW SCSI sau IDE funcţionează sub Linux. Folosiţi programul cdrecord (în linie de comandă) sau puteţi alege din zeci de interfeţe grafice pentru acesta cum ar fi: XCDRoast, GToaster, GCombust, k3b, Graveman (asemănătoare cu Nero BurningRom, Easy CD Creator, Roxio etc.).
Puteţi scrie CD-uri cu date, audio sau CD-uri cu standarde diferite de iso9660 (ex.: CD-uri pentru Macintosh, Rockrigde, UFS, UDF etc.).
Puteţi partaja CD-RW-ul cu restul reţelei şi folosi o interfaţă web pentru arderea CD-urilor.

Pot folosi alte periferice (scanner, webcam, tv-tuner etc.)?

Foarte probabil să puteţi folosi scannerul sub Linux. Aveţi, ca şi în cazul inscripţionării CD-urilor, mai multe programe pentru lucrul cu scannerul, unul dintre ele fiind XSane.
TV Tunerele se bazează pe câteva chipset-uri comune suportate în Linux, aceeaşi este şi situaţia camerelor web, a aparatelor foto digitale s.a.m.d., pentru majoritatea echipamentelor există drivere sau proiecte de dezvoltare a driverelor, precum şi o suită de programe pentru utilizarea lor.

Pot rula aplicaţii de Windows?

Aplicaţiile Windows pot fi rulate pe Linux folosindu-se un emulator. Există mai multe proiecte în acest sens, unele free, ca Wine şi Bochs, altele comerciale, ca Vmware, CrossOver Office sau Win4Lin. Folosirea unui emulator este productivă numai atunci când nu se poate găsi o aplicaţie echivalentă, cu aceleaşi funcţionalităţi sau cu funcţionalităţi apropiate pe platforma de lucru.

Am echivalenţe pentru aplicaţiile mele preferate? Pot folosi în Windows fişierele create în Linux?

Sunt foarte rare aplicaţiile scrise pentru Windows ce nu au echivalent pe Linux. Uneori există versiuni pentru ambele sisteme de operare, de cele mai multe ori există mai multe aplicaţii sub Linux ce fac acelaşi lucru (cu amendamentul că, de cele mai multe ori, îl fac mai bine). Majoritatea programelor de care aveţi nevoie vor veni direct cu distribuţia dumneavoastră de Linux.
Ín cazul în care doriţi ceva mai special puteţi începe prin a vizita freshmeat.net şi sourceforge.net, aceste două site-uri fiind principala rampă de lansare a aplicaţiilor open-source.
Fişierele ce reprezintă concretizarea muncii dumneavoastră în mediul Linux pot fi salvate şi accesate mai apoi din alte sisteme de operare de pe calculatorul dumneavoastră. Ele pot fi şi trimise mai departe altor utilizatori din reţea sau de pe Internet, iar aceştia le vor putea accesa fără probleme.