IP: 38.107.191.81
Structura sistemului de fişiere în linux

CUPRINS

Unul dintre primele aspecte ale Linuxului cu care un nou utilizator vine în contact este structura sistemului de fişiere, sau mai clar, felul şi locul în care sunt plasate executabilele, fişierele de sistem sau de configurare. Fiind un sistem derivat din UNIX, se remarcă două caracteristici specifice:

  • este un sistem numit "ierarhic"

Există o singură "rădăcină din care pleacă toate directoarele şi care este întotdeauna montată; sau mai pe scurt, în Linux nu există ceea ce pe Windows se numesc "drives" (discurile sistemului). Dacă aveţi mai multe HDD-uri sau partiţii pe acelaşi disc nu vor apărea distinct ci vor fi montate (integrate) în sistem.

  • are o structură bazată pe funcţia fişierelor, nu subordonată programelor.

Nu veţi găsi pentru programele instalate directoare specifice. Componentele unui program sunt răspîndite în sistem şi funcţie de rolul lor (bibliotecile într-un director de biblioteci sau executabilele într-un director de executabile).

Aici trebuie făcută observaţia că acest aspect (al ordonării pe funcţii a fişierelor), care ar trebui să uşureze administrarea unui sistem, în realitate dă multe bătăi de cap, împărţind oarecum lumea Linux în distribuţii sau cum sunt numite "distrouri". De ce? Pentru că fiecare distribuţie, păstrând ideea de bază a creat o structură de directoare puţin diferită. Nu veţi putea instala de exemplu un RPM pentru KDE pe Mandriva dacă acesta a fost compilat pentru SUSE pentru că cele două distribuţii au localizarea KDE diferită (la SUSE este în /opt iar la Mandriva în /usr). Dacă însă compilaţi pachetele din surse, aceste probleme sunt evitate.

Multă vreme Linux nu a avut un sistem standardizat pentru localizarea fişierelor. Aceasta crea, în primul rând, dificultăţi pentru dezvoltatorii de programe. Era foarte greu să lansezi o aplicaţie care să se compileze pe mai multe sisteme, din moment ce acestea erau fundamental diferite. La începutul anului 1995 a început lucrul la Linux Filesystem Hierarchy Standard (FHS), care este folosit şi astăzi.

Principalele directoare pe care le regăsiţi în rădăcina sistemului:

programe de sistem esenţiale, care trebuie să fie mereu disponibile, ele putând fi folosite pentru a repara alte partiţii de exemplu în cazul în care aveţi probleme.

conţine kernelul sistemului şi fişiere necesare procesului de boot.

conţine toate dispozitivele din sistem. Aici puteţi găsi intrările corespunzătoare unor componente active a calculatorului care în linux sunt reprezentate sub forma unor fişiere. Cunoaşterea acestor intrări este destul de utilă în anumite situaţii. Câteva dintre cele mai importante deviceuri sunt:

hdX - HDD IDE, CD-ROM-uri
sdX - HDD SCSI, unităţi de citire medii de stocare portabile (card readere, flashuri)
scdX - CD-ROM SCSI sau emulat SCSI
fdX - unităţi floppy disk
ttyX - intrări pentru portul serial (mouse, receptoare IR etc.)
lpX - intrări pe portul paralel imprimante

conţine fişiere de configurare. Cele mai importante fişiere pe care le găsiţi aici şi cu care veţi lucra destul de des sunt:

/etc/fstab - intrări corespunzatoare mediilor de stocare cu informaţii privind punctul de montare şi opţiuni aferente
/etc/lilo.conf - configurarea managerului de boot LILO
/etc/grub.conf - configurarea managerului de boot GRUB
/etc/modules.conf - opţiuni pentru diversele module ale sistemului
/etc/inittab - fişier din care puteţi seta runlevelul în care să pornească sistemul sau reacţia acestuia la comanda CTRL+ALT+DEL
/etc/X11/xorg.conf - setările sistemului X (interfaţa grafică
/etc/rc.d/rc.local - fişier în care puteţi introduce anumite opţiuni (comenzi) care să fie rulate la bootarea sistemului
/etc/rc.d/rcX.d/ directoare corespunzătoare diferitelor nivele de execuţie (X-ul reprezintă nivelul) în care veţi găsi legături simbolice către procesele care vor fi rulate la pornirea nivelurilor respective
/etc/modprobe.preload - fişier în care puteţi introduce modulele care doriţi să fie încărcate la boot

În el găsiţi fişierele personale ale utilizatorilor sistemului sub forma unor directoare purtând numele acestora.

bibliotecile sistemului. De menţionat că în /lib/modules/ veţi găsi modulele sistemului pe care îl aveţi ("driverele").

conţine directoare unde se montează diversele dispozitive de stocare. Pentru Mandriva de ex. în general directoarele se creează automat la instalare.

/cdrom - pentru CD-ROM
/floppy - pentru FDD
/win_x (x=C, D, E ...) - partiţie FAT sau NTFS

Puteţi de asemenea crea noi puncte de montare pe care să le folosiţi, iar pentru a automatiza procesul modificaţi. /etc/fstab

este un sistem de fişiere virtual care conţine informaţii despre sistem şi felul în care rulează el. De aici puteţi obţine anumite informaţii despre sistem, analiz ând fişierele respective.

sunt executabile considerate mai importante, ele fiind accesibile în general administratorului sistemului. În /usr/sbin/ veţi mai regăsi un astfel de director care conţine executabile de sistem mai puţin importante.

director cu fişiere temporare, ale aplicaţiilor care rulează. Nu este indicat să ştergeţi fişiere din el.

conţine cea mai mare parte a sistemului, aici veţi regăsi documentaţie, librării, executabile, etc. ale sistemului sau instalate de useri. Cele mai importante directoare sunt:

/usr/bin - executabilele programelor instalate. Veţi mai găsi şi:
/usr/local/bin - executabile pentru programe instalate de user (de obicei din surse)
/usr/lib - bibliotecile programelor
/usr/share - aici puteţi găsi fişiere considerate "independente" cum ar fi iconiţe, fonturi, etc. Tot aici veţi găsi directorul /doc, unde se află documentaţia pentru programele instalate de sistem.
/usr/man - conţine man-urile (manualele) pentru diverse comenzi
/usr/doc - director unde veţi regăsi documentaţia pentru programe instalate de user în general. Sistemul îşi aşează documentaţia pentru programe în /usr/share/doc
/usr/src - aici veţi regăsi sursele kernelului

conţine log-uri, fişiere cu date variabile pe care sistemul le modifică în permanenţă la boot sau când execută anumite comenzi (de exemplu tipăreşte ceva la imprimantă, trecând aici informaţiile despre procesul care a avut loc.

aici veţi găsi fişiere rezultate în urma corectărilor structurii sistemului de fişiere. El va avea ceea ce sistemul consideră fragmente de fişiere pierdute pe care puteţi încerca să le reparaţi prin copiere în locaţiile lor sau reinstalarea programului care le generează.

Mai multe informaţii despre structura sistemului de fişiere Linux găsiţi în "Filesystem Hierarchy Standard", acest document putând fi luat de la adresa: http://www.pathname.com/fhs/


sursa


chipro mdvro eXTReMe Tracker bluewhite kiwi nimblex